Bolile sezonului estival

Pe fiecare zi ce trece, creste numarul celor care se prezinta la cabinetul medical cu boli diareice acute (BDA). Adesea cu suferinte mari: crampe foarte intense, febra, varsaturi, deshidratare (caz in care se interneaza !). Consider ca merita sa fie cunoscute cele 2 BDA: toxiinfectiile alimentare si infectiile intestinale, cauzele lor si cum se pot preveni.

INFECTIILE INTESTINALE
Infectiile intestinale se produc prin ingerarea de alimente infectate cu virusi sau microbi. Agentii patogeni patrund in mucoasa intestinala si chiar mai profund, se multiplica, unii produc local si toxine, si determina inflamatia mucoasei intestinale. Aceasta se manifesta prin greata, varsaturi, diaree si adesea febra. Simptomele apar dupa 1-8 zile, timp nesesar multi-plicarii microorganismelor, spre deosebire de intoxicatiile alimentare (cu toxine microbiene), care apar in cateva ore (1-6 h). Se imbolnavesc mai frecvent copii mici, cu sistemul imun incomplet dezvoltat, si batranii, cu imunitatea slabita si mai putin prompta. Pot duce la infectii alimentele nespalate, cum ar fi legumele si fructele, manipulate necorespunzator (depozitarea impreuna a carnii cu branza, preparatea pe acelasi suport a carnii fierte cu cea cruda) si prepararea termica insuficienta. Pastrarea la temperatura camerei mai mult timp a mancarii gatite permite multiplicarea microbilor; de aceea, vara, alimentele nu se tin mai mult de 2 ore la temperatura obisnuita; sau se tin in frigider, sau se mai fierb o data inainte de consumare. Trebuie retinut ca orice aliment, chiar gatit, contine un mic numar de microbi si trebuie impiedicata inmultirea acestora. Foarte periculoase sunt mustele care pot contamina alimentele neprotejate. Infectiile intestinale cu virusuri se manifesta cu diaree, dar si cu semnele oricarei viroze (febra, dureri musculare, cefalee), uneori chiar cu fenomene de viroza respiratorie. Tratamentul este al simptomelor, antibioticele sunt inutile. Infectia cu Campylobacter jejuni se produce de la carnea care a venit in contact cu fecalele animalelor, de la laptele nefiert sau de la apa netratata. Diareea este severa, uneori cu sange, si se insoteste de colici, frison, febra si cefalee. Clostridium perfringens se gaseste tot in carne, gatita inabusit sau cand mancarea a fost racita lent. Debutul este rapid, in 1-16 ore, ca in intoxicatii, cu diaree apoasa si greata, dar febra lipseste. Escherichia coli (bacilul coli) se gaseste frecvent in carnea de vita, lapte, cidru de mere. Nu determina febra, dar diareea apoasa este masiva si durerile abdominale sunt severe. Cea mai periculoasa, dar si cea mai frecventa datorita neglijentei, este in fectia cu Salmonella. Se gaseste in carne, lapte, iar masiv in galbenusul de ou. Gainile si gastele pot avea o infectie usoara cu Salmonella si contamineaza ouale. Mai usor se contamineaza ouale de rata, pentru ca au coaja cu pori mai mari si microbul patrunde mai lesne inauntru. De aici recomandarea a nu se folosi in alimentatia publica ouale de rata. Debutul este in 1-6 ore, cu diaree, varsaturi si colici; deshidratarea este frecventa. Tratamentul este de sustinere, prin hidratare orala sau, daca nu este posibil (varsaturi), prin perfuzii, si antibiotic corespunzator. Mai importanta este prevenirea, care consta in CURATENIE !
TOXIINFECTIILE ALIMENTARE
Bolile diareice acute sunt o amenintare constanta in timpul verii. Inconstienta unora duce adesea la adevarate tragedii, tocmai in momente deosebite: nunti, parastase, tabere de vara, etc. Pericolul consta in deshidratarea care se produce prin diaree, frecvent asociata cu varsaturi. Se pierd totodata si saruri, dezechilibrul produs organismului fiind complex hidro-mineral. In cazuri extreme se poate produce socul hipovolemic si decesul, cei mai vulnerabili fiind copii mici si batranii. Bolile diareice au drept cauza virusii (cum ar fi enterovirusii), bacteriile sau doar toxinele bacteriene. Contaminarea se produce prin consumul de alimente sau apa infectate. Toate alimentele contin mici cantitati de bacterii. Manipulate impropriu, pastrate sau preparate incorect alimentele pot deveni un mediu propice pentru dezvoltarea microbilor. Daca alimentele contaminate sunt preparate termic microbii sunt distrusi, dar unele bacterii (stafilococul si Clostridium) produc toxine care sunt termostabile. Desi hrana se fierbe si aceste bacterii mor, toxinele produse anterior rezista si produc intoxicatii severe. Definim astfel doua mari categorii de boli diareice acute: -intoxicatiile alimentare (cu debut rapid, 1-6 ore) si -infectiile intestinale (cu debut dupa un timp de 1-8 zile, necesar multiplicarii micro-bilor). Toxina stafilococica este produsa de Staphyloccocus aureus in alimentele contaminate de mainile infectate (cu „bube”), de tuse sau stranut. Persoanelor cu infectii ale mainilor,oricat de mici, trebuie sa li se interzica accesul in bucatarie! Simptomele apar in 1-6 ore dupa consumul alimentelor contaminate (chiar daca au fost fierte !). Ele constau in greata, voma, diaree exploziva si colici abdominale. In majoritatea cazurilor, ele dispar in 12 ore, dar pot dura si 1-2 zile, cand se pune problema deshidratarii. La inceputul imbolnavirii, pacientul se poate autoingriji prin administrare de lichide, cum ar fi apa minerala plata, ceaiuri (recomandata menta), supe de legume sarate (cu orez si morcov).Exista saruri pentru rehidratare orala care, dizolvate, pot fi folosite la preparatea ceaiului si a supei. In caz de greata, lichidele se administreaza in inghitituri mici sau cu lingurita. Deci nu se mananca mancare obisnuita, macar 1-2 zile ! Se poate lua un medicament antispastic pentru calmarea colicilor. Antibioticele sunt inutile,doar nu omoara toxinele ! Daca simptomele se prelungesc peste 12 ore este necesara prezentarea la medic. Toxina botulinica este cea mai puternica otrava cunoscuta. Ea apare in conserve care, dupa fabricare, au fost racite lent (cazul conservelor preparate in gospodarii particulare). Daca in alimentele pentru conservare se gaseste Clostridium botulinum, acesta produce toxina si gaz sub presiune, incat conservele isi bombeaza capacele si pot fi astfel recunoscute si eliminate de la consum. Botulismul (de la latinul botulus = caltabos, sursa posibila de intoxicatie) se manifesta initial tipic prin greata, varsaturi si diaree, apoi prin paralizii musculare. Primii muschi care paralizeaza sunt oculomotorii, ceea ce duce la vedere dubla sau incetosata, urmeaza apoi muschii limbii si ai deglutitiei (inghitirea si vorbirea devin dificile). Daca bolnavul nu este dus de urgenta la spital, paralizia poate avansa la muschii respiratori si se produce decesul.