Infectia venerica cu Chlamydia

                Infectia cu bacteria Chlamydia trachomatis este azi mai frecventa decat gonoreea. Aprope 10% din femeile active sexual au o astfel de infectie, 15% din cele sub 20 de ani ; la cabinetul medical, incidenta este de 25% din femeile care se prezinta cu BTS.

                La barbat manifestarile constau in secretie uretrala, dureri la urinat, dar infectia se poate extinde si la testicule (durere), prostata si ductele spermatice. La femei simtomele sunt vagi si necaracteristice: dureri in abdomenul inferior, asemanatoare durerii menstruale, si, mai specific, durere in timpul contactului cu penetrare profunda.

                Dar aproape 75% din barbati si femei nu prezinta semnele infectiei si, de aceea ei nu cunosc ca sunt infectati si pot transmite mai departe boala.

                La femeie, riscul complicatiilor este important: sterilitate sau sarcina extrauterina (afectarea perisorilor trompelor uterine care deplaseaza ovulul = salpingita), avortul. In cazul nou-nascutului unei femei infectate exista riscul infectiei ochilor (trachoma) ce poate duce pana la orbire sau pneumonie. De aceea ar trebui testate toate femeile gravide.

                Procesele inflamatorii pelvine (dureri spontane sau la contact, localizate in abdomenul inferior) trebuie suspicionate a fi infectii cu Chlamydia. Se constata ca majoritatea partenerilor femeilor cu procese inflamatorii pelvine au o infectie asimptomatica. De aceea  trebuie invitat la cabinet si partenerul, care adesea nu are simptomatologie  (si reactioneaza vehement la invitatie), pentru ca netratat si acesta produce reinfectarea femeii. Abordarea partenerului este delicata, trebuie sa I se explice ca infectia poate evolua fara simptome, ca infectia poate este de mult timp, inainte de relatia dintre cei doi si nu trebuie stigmatizat  nici unul. De asemenea, trebuie sa se stie ca examinarea si consultatia este strict confidentiala.

                Diagnosticul infectiei cu Chlamydia se face prin recoltarea de pe colul uterin si uretra; exista si posibilitatea testelor imunologice din sange.

                In Scandinavia, boala inflamatorie pelvina aproape a disparut prin controlul sistematic al femeilor  si educarea barbatilor.

                Tratamentul trebuie inceput precoce pentru a preveni complicatiile. Tratamentul cu antibiotic (doxiciclina sau azitromicina) este foarte eficace daca incepe la 2 zile de la aparitia durerii. Adesea se asociaza medicamente antiinflamatoare, care alina durerea. Reluarea activitatii sexual e se face dupa vindecarea completa.

Gonoreea (Blenoragia)

Gonoreea, boala cu transmitere sexuala este, din pacate, inca foarte frecventa, in special in randul  tinerilor intre 15 – 29 de ani. Este produsa de infectia cu bacteria Neisseria gonorrhoae , un coc dispus pereche, Gram negative (diplococus Neisseria). Poate afecta  mucoasele genital (uretra, vaginul), rectul, faringele (in unele practice sexual) si  conjunctiva ochiului (in special la nou-nascutii mamelor bolnave). Infectia se poate extinde la barbat la prostata si testicul (orhiepididimita), la femeie la trompele uterine si ovare.

                La barbat primele simptome apar la 3-14 zile, initial mancarime, furnicaturi si adesea erectii frecvente, ceea ce face ca respectivul sa aiba contacte sexual mai frecvente, imbolnavind partenerele. Dupa alte 3-7 zile apare o secretie purulenta si usturime la urinat. Acesta este debutul classic, dar astazi, tot mai frecvent, debutul este mai putin zgomotos; acesta fie pentru ca partenera-sursa s-a tratat insuficient sau prin automedicatie (care au adus bacteria in stare “dormanta”), fie pentru ca respectivul s-a tratat cu un antibiotic pentru o alta afectiune concomitenta. O femeie poate controla daca partenerul are acesta boala daca comprima discret si apare o secretie purulenta ! In cazul netratarii, boala la barbat se cronicizeaza, secretia este redusa cantitativ, apare doar dimineata ca o picatura care pateaza lenjeria (dar poate transmite boala toata ziua !). Si mai tarziu se produc cicatrice pe uretra care o stramteaza = strictura uretrala. Bolnavul urineaza greu, acesea necesita sonda uretrala, pana cand I se face dilatatii cu niste tije metalice.

                La femeie simptomele apar la 1-3 saptamani, cu urinari frecvente, dureroase, durere la contact (infectia colului uterin, aparitia unei secretii purulente din vagin sau uretra. Pacientele se prezinta la cabinetul de medicina interna afirmand ca au o “infectie urinara” dar la examenul microscopic se constata diplococii. Foarte adesea insa, femeia nu are simptomatologie, nici nu stie ca este bolnava si imbolnaveste pe altii. In unele cazuri, femeia este contagioasa doar imediat dupa menstra (acesta este momentul optim pentru recoltarea si cultura in laborator pentru stabilirea diagnosticului). Se cunosc cazuri cu femei cu 2 parteneri, pe unul l-a imbolnavit (imediat dupa menstra), iar pe celalat nu (acesta fiind sotul !).  De multe ori, singurul indiciu ca o femeie are gonoree este faptul ca persoana cu care a avut contact s-a imbolnavit. Boala netratata duce la boala inflamatorie pelvina, cicatrice ale trompelor uterine si sterilitate.

                Alte simptome: durere si secretie anala si dureri in gat si dificultati la inghitire.

                Tratamentul se face cu antibiotic, dar gonococul devine tot mai rezistent, si calmante pentru durere. Se recomanda abstinenta pana la vindecarea infectiei.

                GONOREEA SE PREVINE PRIN SEX PROTEJAT !